Rahiv, regiunea Transcarpatia-Ucraina

• Raionul Rahiv este situat în partea sud-estică a regiunii Transcarpatia din Ucraina. Suprafaţa totală a raionului este de 1,9 mii km², din care 47821 ha sunt terenuri cu destinaţie agricolă, 2458 ha - livezi şi 125800 ha - pădure, iar numărul populaţiei raionului este de 90 mii de persoane. Raionul Rahiv reprezintă 15% din judeţul Transcarpatia, fiind unul dintre cele mai mari raioane ale judeţului Transcarpatia. În raionul Rahiv se găsesc cele mai înalte vârfuri din munţii Ucrainei: Hoverla - 2061 m; Brebenescul - 2035 m; Pop Ivan - 2022 m, Petros - 2020 m; Hutyn Tomnatyc - 2017 m; Rebra - 2007 m.

• • Aici convieţuiesc reprezentanţii a 30 de etnii şi comunităţi etnice, dintre care 70% - ucraineni (grupa etnografică a huţulilor), 10% - români, 9% maghiari. Densitatea populaţiei este de 47,7 loc./km². Raionul Rahiv este aşezat în cadrul Carpaţilor Păduroşi.

  • Oraşul Rahiv - centrul administrativ al raionului Rahiv, judeţul Transcarpatia, este aşezat la o altitudine de 430 m faţă de nivelul mării într-o depresiune montană în inima Carpaţilor păduroşi. Oraşul ocupă un loc strategic în zona transfrontalieră româno-ucraineană. Aici se intersectează drumurile care vin din Halecena şi Bucovina spre Ungaria, România şi Cehia şi alte state central europene. Are legături directe rutiere şi ferate cu aceste state şi cu oraşele Ucrainei de Vest: Lviv - 280 km, Cernăuţi - 230 km, Ivano-Frankivsk 145 km şi Ujgorod 209 km. În apropiere de oraşul Rahiv, pe drumul naţional care leagă oraşul de Ujgorod, pe malul Tisei se află semnul geodezic care simbolizează Centrul geografic al Europei, stabilit încă din anul 1887. În prezent, oraşul Rahiv este unul dintre cele mai cunoscute oraşe ca centre de recreere şi turism din Ucraina cu o dezvoltare eficace a industriei ecologice.

  • Raionul Rahiv are premise favorabile dezvoltării turismului hibernal, a sporturilor de iarnă (schi alpin). Cele mai cunoscute locuri turistice sunt muntele Blyznyţia şi baza turistică de schi Drahobrat. După parametrii existenţi, masivul Drahobrat poate deveni în viitor locul desfăşurării Olimpiadei de iarnă. În lume există doar două sanatorii analogice cu cel din localitatea Kvasy, construit pe bază de ape minerale în compoziţia cărora se află arsenic.

  • Frumuseţile Munţilor Carpaţi - poienile, pădurile, pârâiaşele cristaline sunt ilustrate de sculptori, ţesăsătoare şi alţi creatori populari. O popularitate deosebită printre oaspeţi o au mâncărurile tradiţionale ale huţulilor: brânza delicioasă şi calorică, urda, balmuşul şi altele. Cine vizitează o singură dată raionul Rahiv aşteaptă cu nerăbdare ocazia de a reveni înapoi în aceste locuri.

 

↑

---

Ucraina

Ucraina este o ţară din Europa Orientală, fiind situată în sud-vestul Câmpiei Estice a Europei, pe teritoriul ei se desfăşoară o parte din munţii Carpaţi şi munţii Crimeii.

 

 

 

Teritoriul Ucrainei este de 603,7 mii km² sau constituie 5,7% din teritoriul Europei şi 0,44 % din suprafaţa terestră a pământului.

Ca suprafaţă depăşeşte ţările mari ale Europei cum sunt Franţa (544 mii km²), Spania (505 mii km²), Suedia (450 mii km²), Polonia (312,7 mii km²).

De la Nord la Sud Ucraina se întinde pe o distanţă de 893 km, de la vest la est - 1316 km.

Are frontieră cu Rusia în nord-est, Belarus în nord, Polonia, Slovacia şi Ungaria în vest, România şi Republica Moldova la sud-vest, Marea Neagră şi Marea Azov la sud.

Ucraina are frontiere terestre şi  maritime, lungimea acestora fiind de 7590 de km.

 

 

 

Capitala statului: Kiev

 

Limba oficială: ucraineană

 

Sistem politic republică parlamentară  - Preşedinte Viktor Iuşcenko - Prim Ministru Iulia Timoşenko

 

Independenţă 24 august 1991 

 

Suprafaţă    - Total 603.700 km² (loc 44)  - Apa (%)  (loc. 7);

 

Populaţie   46.481.000 loc. (loc 27)  - Densitate 77 loc./km² (loc.115) ;

 

Monedă grivnă ucraineană (UAH)

 

Zi naţională: 24 august

 

 

Caracteristicile naturale şi climaterice ale Ucrainei

Relieful Ucrainei este format preponderent din câmpie. 95% din teritoriu îl ocupă câmpiile, 5% - munţii. Configuraţia de câmpie a Ucrainei se împarte în trei zone - păduri de conifere şi foioase, păduri cu stepă şi stepă.

Resursele naturale ale Ucrainei sunt bogate în diverse zăcăminte preţioase, printre care se numără cărbunele, petrolul şi gazul, piatra, sarea şi altele.

Baza principală de cărbune a Ucrainei este Donbasul, rezerva de cărbune a acestuia estimându-se cu 109 miliarde tone. În Bazinul de lignit al Niprului se găsesc aproximativ 6 miliarde tone de lignit.

Minereurile de fier se găsesc în bazinele cu minereu de fier - Kryvorizkyi (18,7 miliarde tone), Kremenciuţkyi (4,5 miliarde tone), Bilozerskyi (2,5 miliarde tone) şi Kercenskyi (1,8 miliarde tone). Cele mai mari zăcăminte de minereuri de mangan din lume se află în bazinul Nikopolskyi. Sunt apreciate ca importante minereurile de nichel, crom, titan, mercur (al doilea loc în lume), minereurile polimetalice.

La zăcămintele nemetalifere Ucraina ocupă un loc de frunte în Europa şi în lume. Zăcămintele de sulf natural şi nămol sunt cele mai mari din lume. Zăcămintele de grafit sunt cele mai mari de pe continentul european. În Ucraina, din cele mai vechi timpuri, se practică extragerea de sare gemă şi de potasiu. Resursele naturale ale Ucrainei au creat o bază bogată în materie primă pentru industria metalurgică, chimică, a porţelanului şi a faianţei, producţia de ceramică şi a materialelor de construcţie.

De mare importanţă sunt apele minerale ale Ucrainei, care îşi au izvoarele în Myrgorod, Svaliava, Truskaveţi şi Feodosia. Nămolurile din oraşele Ievpatoria şi Saky au importante efecte curative.

Una dintre bogăţiile naturale ale Ucrainei este solul său, 2/3 din care îl constituie cernoziomul. Conform aprecierilor specialiştilor, pe teritoriul Ucrainei este concentrat un sfert din cernoziomul din lume.

Pe teritoriul Ucrainei se desfăşoară o reţea bogată de râuri mari şi mici, al căror număr total este de 73 de mii.

Pe teritoriul ei se află de asemenea aproximativ 20 mii de lacuri. Cele mai mari bazine sunt cele ale Niprului, ale Dunării, ale Nistrului, ale Bugului de sud şi ale Siverskodoneţkului.

Cel mai mare râu din Ucraina este Nipru, care de asemenea ocupă cel de-al treilea loc din Europa ca lungime şi suprafaţă a bazinului.

Flora Ucrainei numără aproximativ 30 mii de specii de plante.

Fauna Ucrainei: condiţiile naturale diferite din Ucraina au favorizat dezvoltarea unei diversităţi bogate de specii animalice. Pe teritoriul Ucrainei există aproximativ 44,8 mii de specii de animale.

 

Organizarea administrativ-teritorială

Structura administrativ-teritorială a Ucrainei este formată din Republica Autonomă Crimeea şi 24 de regiuni: Vinnyţka, Volynska, Dnipropetrovska, Doneţika, Jytomyrska, Zakarpatska, Zaporizka, Ivano-Frankivska, Kyivska, Kirovogradska, Luganska, Lvivska, Mykolaivska, Odeska, Poltavska, Rivnenska, Sumska, Ternopilska, Harkivska, Hersonska, Hmelnyţka, Cerkaska, Cerniveţka, Cernihivska. În total, Ucraina are 490 de raioane, 446 oraşe, 907 comune şi 10 196 de sate.

Populaţia

La începutul anului 2001, în Ucraina cifra populaţiei constituia 49,5 milioane de persoane. După numărul populaţiei, Ucraina ocupă cel de-al 5-lea loc în Europa (după Federaţia Rusă, Italia, Marea Britanie, Franţa) şi cel de-al 21-lea loc în lume. Majoritatea populaţiei locuieşte la oraş (68%). La sate locuieÈ™te doar 32% din populaţia Ucrainei.

Proporţia de ucraineni în structura populaţiei este de 73%. Conform recensământului din anul 1989, în Ucraina sunt 37 milioane 420 mii de ucraineni şi 4 milioane 830 mii de persoane de origine ucraineană.

Un număr mare de ucraineni locuieşte în afara frontierelor Ucrainei: în Rusia - 10,938 milioane, în USA - 2,230 milioane, Kazahstan - 1,386 milioane, Bielorusia - 1,311 milioane, Canada - 1,071milioane, Polonia - 0,850 milioane şi în alte ţări.

În Ucraina locuiesc peste 14 milioane de persoane de alte naţionalităţi, ceea ce constituie 27 % din populaţia ţării. Cea mai mare minoritate etnică este cea a ruşilor, care sunt în număr de 11,4 milioane, sau constituie 21% din populaţia ţării.

 

Surse de informare:

http://www.cons-ua.ro/ro/descoperiti_ucraina.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ucraina

 

 

↑

---

Transcarpatia

Regiunea Transcarpatia (ucraineană Закарпаття, Zakarpatiia) este aşezată la graniţa dintre munţii Carpaţi şi depresiunea sectorului mijlociu al Dunării, chiar în inima Europei. Transcapatia se întinde de la nord la sud pe 135 de kilometri, iar de la est la vest pe 205 kilometri.

Suprafaţa generală a regiunii este de 12.800 kilometri pătraţi.

Vecinităţi - Transcarpatia se învecinează cu:

•  

  • Polonia - 33.4 km la nord-vest (raionul V. Bereznâi);

  • Slovacia - 98.5 km la vest (raioanele Ujgorod şi Perecin);

  • Ungaria - 130 km la sud (raioanele Ujgorod, Beregovo şi Vinogradovo);

  • România - 205.4 km la sud-est (raioanele Rahiv, Teacev, Hust).

  • Regiunea Lviv şi Regiunea Ivano Frankivsk (raioanele V.Bereznii, Voloveţ, Mijgiria, Teacev şi Rahiv)

Puncte de trecere a frontierei în zonă: 18 puncte de trecere a frontierei - 7 de cale ferată, 7 internaţionale de automobile, 1 trecere internaţională aeriană şi 3 puncte de trecere simplificată.

Raioane: în Transcarpatia sunt 13 raioane, 10 oraşe, 28 de orăşele, 561 aşezări rurale.

Oraşele de subordonare regională sunt Ujgorod, Beregovo, Mucacevo, Hust, iar oraşele de subordonare raională - Svaleava, Irşava, Teacevo, Vinogradovo, Rahiv, Ciop.

Capitala Transcarpatiei: Ujgorod - 120 mii de locuitori.

Populaţia regiunii: 1.253.300 locuitori.

Naţionalităţi: în total pe teritoriul Transcarpatiei convieţuiesc reprezentanţi a 76 naţionalităţi. UCRAINENI - 78,4% sau 976,476 de persoane, majoritatea teritoriului Transcarpatiei. Ucrainenii Transcarpatieni sunt divizaţi în 4 grupuri etnografice specifice:

•  

  • Boichi - raionele Voloveţ, Mijgirea;

  • Lemchi - raionul V.Bereznâi;

  • Huţuli - raionele Rahiv;

  • Dolineni - raionele de şes şi submontane.

• 2. MAGHIARI - 12,5%

• 3. RUŞI - 4%

• 4. ROMÂNI  - 2,4% care locuiesc în raioanele Rahiv, Teaciv.

• 5. ŢIGANI - 1% sau 12.131

Cadrul natural. În raport geografico-natural regiunea se împarte în două raioane geografice - de munte (Munţii Carpaţi) şi de şes (Depresiunea Transcarpatia).

Majoritatea  teritoriului este ocupat de munţi, iar piscul cel mai înalt al Transcarpatiei este vârful Hoverlei, în masivul montan Ciornagora, care se înalţă la 2.061 metri.

Destul de considerabil este numărul general de râuri, izvoare şi izvoraşe din Transcarpatia - 9.429, printre care 4 râuri, cu lungimea de peste 100 km (Uj, Latoriţa, Borjava, Tisa).

Cel mai mare lac în Transcarpatia este -  Sânevir, care s-a format cu 10 mii de ani în urmă, la înaltimea de 989 metri. Suprafaţa lui este de 7 hectare, cea mai mare adâncime - 27 metri, iar temperatura apei este de la +12 până la +18 grade.

Munţii Carpaţi ocupă 80% din teritoriul Transcarpatiei. Ei intersectează regiunea de la nord-vest până la sud-est. Lungimea lor este de 240 km, lăţimea 110 km.

Pădurile montane alcătuiesc 45% din toate pădurile Transcarpatiei, iar păşiunile montane ocupă un teritoriu de 40.000 ha.

Cei mai înalţi munţi din regiune sunt: Goverla (2.061 m), Brebenescul (2.035 m), Pop-Ivan (2.022 m), Petros (2.020 m), Gutinul -Tomnatic (2.017 m), Rebra (2.007 m), Tupcul (1.932 m), Brescul (1.910 m),  Blizniţa (1.881 m), Dzembronea (1.877 m), Strimcesca (1.872 m), Dragobrat (1.786 m).

Peşteri din regiune: sărate (mină din Solotvina), carstice - (grota sau caverna) - (Camiani Vorota - (Porţile de piatră), Diravâi Camini - (Piatră găurită), Vedmejii Clâc - (Colţ de urs), Prozori Stinâ - (Pereţi trasparenţi), Bili Stinâ  - (Pereţi albi), România, Viv, Ciuri, Cneaghinea - (Principesa), Drujba - (Creastă), Grebini - (Creastă), Perlina - (perla), Sânătorii, Certij, Molocinâi Camini - (Piatră de lapte), Termoxa Mala, de marmură (Dilove, Grabovo, Cneaghinea).

De la sud-vest şi până la graniţă teritoriul se numeşte depresiunea Transcarpatică. Ea se alătura sectorului mijlociu al depresiunii Dunării  (Panonia) şi ocupă 20% din teritoriul regiunii (aproape 2.000 km. pătraţi), iar 50% - pâmănt arabil, pădurile de şes - 15%.

Clima Transcarpatiei se determină prin aceea, că regiunea se află chiar în inima Europei. Munţii înalţi protejează regiunea de vânturile nordice reci, iar clima umedă temperată - continentală contribuie ca, vara să fie caldă, iar iarna - moale. De fapt, dacă cineva vine la noi din nord i se pare că aici e sud, şi invers. Turiştii din ţările estice caută aici particularităţile vestului, iar turiştii din vest - trăsăturile caracteristice estului.

Turism: există o dezvoltată reţea de complexe sanatoriale şi baze turistice. Cele mai mari sanatorii sunt „Poleana", „Karpaty", „Verhovyna". La Slatina, pe baza salinelor, funcţionează un spital alergologic de importanţă naţională. De asemenea, în zonă există zeci de hoteluri şi agenţii de voiaj. Regiunea are largi posibilităţi pentru dezvoltarea turismului de vară şi de iarnă.

REZERVAŢIILE NATURALE ALE TRANSCARPATIEI

Cea mai renumită rezervaţie, unde sunt  protejate multe specii de animale şi plante, este Rezervaţia BIosferei din Carpaţi. Ea a fost înfiinţată în anul 1968 şi se împarte în următoarele masive:

• 1) Masivul Hust "Dolâna narţâsiv" (Valea narciselor);

• 2) Masivul Ciornogirscâi (Muntenegru) "Goverla";

• 3) Masivul Şârocolujanscâi "Uglea";

• 4) Masivul Ugoliscâi (de cărbune).

În regiune, în prezent există 415 rezervaţii naturale şi 494 rezervate de regnuri vegetale, animale şi minerale.

Surse de informare:

• http://www.cons-ua.ro/ro/descoperiti_ucraina.html

• http://ro.wikipedia.org/wiki/Ucraina

• http://all.zakarpattya.net/rum/begin.html

• http://turism-satumare-transcarpathia.ro/ro/harti

 

 

↑