Despre Valea Ruscovei
Popularea Maramureşului de către ucraineni s-a făcut treptat, aceştia migrând în România, pe teritoriul Maramureşului începând cu secolul XIII.
Potrivit recensământului populaţiei din 2002, ucrainenii din România reprezintă cea de-a treia minoritate etnică din ţară noastră, cu o populaţie de 61 353 persoane.
Principalele comunităţi ale acestei minorităţi etnice, majoritar ortodoxă, se găsesc în Maramureş şi Bucovina, Dobrogea şi Banat.
În judeţul Maramureş trăiesc 34.027 de ucraineni. Din cele mai vechi timpuri, populaţia a practicat activităţile tradiţionale precum creşterea animalelor, exploatarea şi prelucrarea lemnului, ţesătoritul, morăritul, albinăritul etc. Astăzi, principalele activităţi sunt date atât de exploatarea lemnului, creşterea animalelor, cât şi de învăţământ, silvicultură şi administraţie.
Creşterea animalelor este favorizată de prezenţa pe arii extinse a unui fond furajer natural. Oamenii cresc ovine, bovine, porcine, cabaline şi păsări.
Exploatarea şi prelucrarea lemnului este foarte practicată, deoarece lemnul este prelucrat chiar în comună de numeroşi meşteri lemnari-tâmplari.
Religia dominantă este cea ortodoxă cu o pondere de 63%. Mai târziu a apărut atât cultul penticostal cu o pondere de 30%, cât şi cultul adventist cu o pondere de 6%.
Serviciul religios din biserică se oficia în limba slavă veche, lucru care s-a păstrat până astăzi. De-a lungul vremii, limba slavă veche a luat diferite înfăţişări, deoarece erau introduse cuvinte folosite în grai. Acest lucru se datora, în principal, preoţilor care strecurau cuvintele folosite de locuitori, tocmai pentru ca aceştia să înţeleagă cât mai bine învăţăturile de credinţă creştină.
După anii '90 s-au tipărit cărţi de învăţătură creştină şi în limba ucraineană.
Astăzi, tinerii ucraineni au posibilitatea să studieze în limba ucraineană la liceul „Taras Şevcenko" din Sighetu-Marmaţiei şi, mai apoi, la secţia ucraineană a Facultăţii de Litere din Cluj.
|
|
|
|
|
|
↑
Prezentare Maramureş
Reşedinţa de judeţ: Baia Mare
Populaţie: 530.605 de locuitori
Suprafaţa: 6.215 km²
Judeţul Maramureş este situat în partea de nord a ţării, fiind delimitat de judeţele Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Suceava, respectiv la nord de frontiera cu Ucraina, având o suprafaţă de 6.215 km² (2,6% din suprafaţa ţării) şi un relief variat.
Zona montană aparţinând Carpaţilor Orientali reprezintă 43%, zona colinară (dealuri, podişuri şi piemonturi) circa 30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci şi terase) restul de 27% din suprafaţa judeţului.
Principalele unităţi montane sunt: Munţii Rodnei (cei mai înalţi), Munţii Maramureşului şi lanţul vulcanic Igniş-Gutâi-Ţibleş.
Atracţii turistice:
Trenul pe aburi (mocăniţa) de pe Valea Vaserului (unul dintre cele mai impresionante defilee din Carpaţii Orientali), Valea Izei şi Valea Marei (pe DN 18).
Edificii religioase: bisericile din lemn ocupă un loc aparte în fondul de aur al creaţiei populare din România, unice în lume prin formele şi ornamentele specifice stilului românesc: Bogdan Vodă (sec. XVIII, cu interior pictat), Surdeşti (1724, cu cel mai înalt turn din ţinut: 54 m); Moisei (1699); Bârsana (1780), Budeşti (sec. XVII-XVIII), Călineşti (1663, cu pictura din 1754), Rozavlea (1700, pictura murală din 1775), Botiza (1796), Ieud; Biserica "Sfânta Treime" din Baia Mare, ridicată de călugării iezuiţi între 1717-1720, în stil baroc; Mănăstirea Izvorul Negru, lângă Moisei (1672).
Cimitirul Vesel - Săpânţa (la 18 km de Sighetu Marmaţiei), unic în lume prin originalitatea sa: crucile de lemn sculptate şi pictate de meşterul popular Stan Pătraş l-au transformat într-un adevărat muzeu. Coloritul crucilor şi textele pline de umor eternizează ipostazele esenţiale ale vieţii şi evidenţiază vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte.
Vestitele porţi maramureşene - Săpânţa, Vadul Izei, Deseşti, Giuleşti;
Edificii culturale: Muzeul Maramureşului, Sighetu Marmaţiei, cu secţii de etnografie şi artă populară (piese de port şi arhitectură populară, măşti populare, icoane, piese de industrie casnică), ştiinţele naturii (flora şi fauna maramureşană); Muzeul Mineralogic, Baia Mare.
Staţiuni turistice: Borşa (850 m altitudine, staţiune balneoclimaterică şi de odihnă, situată la poalele Munţilor Rodnei), Ocna Șugatag (490 m altitudine, la 20 km de Sighetu Marmaţiei, la poalele Munţilor Țibleş - Gutâi).
|
|
|
|
↑
