Transcarpatia

Regiunea Transcarpatia (ucraineană Закарпаття, Zakarpatiia) este aşezată la graniţa dintre munţii Carpaţi şi depresiunea sectorului mijlociu al Dunării, chiar în inima Europei. Transcapatia se întinde de la nord la sud pe 135 de kilometri, iar de la est la vest pe 205 kilometri.

Suprafaţa generală a regiunii este de 12.800 kilometri pătraţi.

Vecinităţi - Transcarpatia se învecinează cu:

•  

  • Polonia - 33.4 km la nord-vest (raionul V. Bereznâi);

  • Slovacia - 98.5 km la vest (raioanele Ujgorod şi Perecin);

  • Ungaria - 130 km la sud (raioanele Ujgorod, Beregovo şi Vinogradovo);

  • România - 205.4 km la sud-est (raioanele Rahiv, Teacev, Hust).

  • Regiunea Lviv şi Regiunea Ivano Frankivsk (raioanele V.Bereznii, Voloveţ, Mijgiria, Teacev şi Rahiv)

Puncte de trecere a frontierei în zonă: 18 puncte de trecere a frontierei - 7 de cale ferată, 7 internaţionale de automobile, 1 trecere internaţională aeriană şi 3 puncte de trecere simplificată.

Raioane: în Transcarpatia sunt 13 raioane, 10 oraşe, 28 de orăşele, 561 aşezări rurale.

Oraşele de subordonare regională sunt Ujgorod, Beregovo, Mucacevo, Hust, iar oraşele de subordonare raională - Svaleava, Irşava, Teacevo, Vinogradovo, Rahiv, Ciop.

Capitala Transcarpatiei: Ujgorod - 120 mii de locuitori.

Populaţia regiunii: 1.253.300 locuitori.

Naţionalităţi: în total pe teritoriul Transcarpatiei convieţuiesc reprezentanţi a 76 naţionalităţi. UCRAINENI - 78,4% sau 976,476 de persoane, majoritatea teritoriului Transcarpatiei. Ucrainenii Transcarpatieni sunt divizaţi în 4 grupuri etnografice specifice:

•  

  • Boichi - raionele Voloveţ, Mijgirea;

  • Lemchi - raionul V.Bereznâi;

  • Huţuli - raionele Rahiv;

  • Dolineni - raionele de şes şi submontane.

• 2. MAGHIARI - 12,5%

• 3. RUŞI - 4%

• 4. ROMÂNI  - 2,4% care locuiesc în raioanele Rahiv, Teaciv.

• 5. ŢIGANI - 1% sau 12.131

Cadrul natural. În raport geografico-natural regiunea se împarte în două raioane geografice - de munte (Munţii Carpaţi) şi de şes (Depresiunea Transcarpatia).

Majoritatea  teritoriului este ocupat de munţi, iar piscul cel mai înalt al Transcarpatiei este vârful Hoverlei, în masivul montan Ciornagora, care se înalţă la 2.061 metri.

Destul de considerabil este numărul general de râuri, izvoare şi izvoraşe din Transcarpatia - 9.429, printre care 4 râuri, cu lungimea de peste 100 km (Uj, Latoriţa, Borjava, Tisa).

Cel mai mare lac în Transcarpatia este -  Sânevir, care s-a format cu 10 mii de ani în urmă, la înaltimea de 989 metri. Suprafaţa lui este de 7 hectare, cea mai mare adâncime - 27 metri, iar temperatura apei este de la +12 până la +18 grade.

Munţii Carpaţi ocupă 80% din teritoriul Transcarpatiei. Ei intersectează regiunea de la nord-vest până la sud-est. Lungimea lor este de 240 km, lăţimea 110 km.

Pădurile montane alcătuiesc 45% din toate pădurile Transcarpatiei, iar păşiunile montane ocupă un teritoriu de 40.000 ha.

Cei mai înalţi munţi din regiune sunt: Goverla (2.061 m), Brebenescul (2.035 m), Pop-Ivan (2.022 m), Petros (2.020 m), Gutinul -Tomnatic (2.017 m), Rebra (2.007 m), Tupcul (1.932 m), Brescul (1.910 m),  Blizniţa (1.881 m), Dzembronea (1.877 m), Strimcesca (1.872 m), Dragobrat (1.786 m).

Peşteri din regiune: sărate (mină din Solotvina), carstice - (grota sau caverna) - (Camiani Vorota - (Porţile de piatră), Diravâi Camini - (Piatră găurită), Vedmejii Clâc - (Colţ de urs), Prozori Stinâ - (Pereţi trasparenţi), Bili Stinâ  - (Pereţi albi), România, Viv, Ciuri, Cneaghinea - (Principesa), Drujba - (Creastă), Grebini - (Creastă), Perlina - (perla), Sânătorii, Certij, Molocinâi Camini - (Piatră de lapte), Termoxa Mala, de marmură (Dilove, Grabovo, Cneaghinea).

De la sud-vest şi până la graniţă teritoriul se numeşte depresiunea Transcarpatică. Ea se alătura sectorului mijlociu al depresiunii Dunării  (Panonia) şi ocupă 20% din teritoriul regiunii (aproape 2.000 km. pătraţi), iar 50% - pâmănt arabil, pădurile de şes - 15%.

Clima Transcarpatiei se determină prin aceea, că regiunea se află chiar în inima Europei. Munţii înalţi protejează regiunea de vânturile nordice reci, iar clima umedă temperată - continentală contribuie ca, vara să fie caldă, iar iarna - moale. De fapt, dacă cineva vine la noi din nord i se pare că aici e sud, şi invers. Turiştii din ţările estice caută aici particularităţile vestului, iar turiştii din vest - trăsăturile caracteristice estului.

Turism: există o dezvoltată reţea de complexe sanatoriale şi baze turistice. Cele mai mari sanatorii sunt „Poleana", „Karpaty", „Verhovyna". La Slatina, pe baza salinelor, funcţionează un spital alergologic de importanţă naţională. De asemenea, în zonă există zeci de hoteluri şi agenţii de voiaj. Regiunea are largi posibilităţi pentru dezvoltarea turismului de vară şi de iarnă.

REZERVAŢIILE NATURALE ALE TRANSCARPATIEI

Cea mai renumită rezervaţie, unde sunt  protejate multe specii de animale şi plante, este Rezervaţia BIosferei din Carpaţi. Ea a fost înfiinţată în anul 1968 şi se împarte în următoarele masive:

• 1) Masivul Hust "Dolâna narţâsiv" (Valea narciselor);

• 2) Masivul Ciornogirscâi (Muntenegru) "Goverla";

• 3) Masivul Şârocolujanscâi "Uglea";

• 4) Masivul Ugoliscâi (de cărbune).

În regiune, în prezent există 415 rezervaţii naturale şi 494 rezervate de regnuri vegetale, animale şi minerale.

Surse de informare:

• http://www.cons-ua.ro/ro/descoperiti_ucraina.html

• http://ro.wikipedia.org/wiki/Ucraina

• http://all.zakarpattya.net/rum/begin.html

• http://turism-satumare-transcarpathia.ro/ro/harti

 

 

↑