Trasee/Circuite turistice locale

---

Traseul I

• Traseul ecoturistic "Pe stânca Sokolyne"

  • Timpul adecvat de vizitare din 15.03 până în 30.10

  • Lungimea traseului - 4100 m

  • Durata traseului 3,5 - 4,0 ore

1. Traseul începe de la 330 m altitudine. Vom începe traseul de la o tăbliţă decorativă de lemn pe care este scris „Munţii Kuziy", de la drumul principal Ujhorod-Rahiv, de unde începe un traseu întortocheat. Pe ambele părţi vom avea arbori de diferite tipuri: tei, frasini etc. Peste 100 de metri se află situată o clădire cu etaj, în care se află un mic muzeu al naturii al ocolului silvic din Velekei Becikiv. Vizavi cu această clădire se află o fundaţie a palatului de vânătoare a familiei monarhilor habsburgi austro-ungari, cărora le făcea o deosebită plăcere să vină în aceste locuri. În aceste locuri pot fi observate foarte multe obiecte sculpate în lemn, care sunt printre cele mai vechi meşteşuguri dezvoltate aici.

2. 400 m. Cascadă, 360 m altitudine. Prin munţi trece o linie de piatră de calcar şi gresie, care pe alocuri iese la suprafaţă sub formă de stânci. În aceste locuri, printre ele şi-a făcut apariţia o cascadă de 2 metri. Pe stânci cresc tot felul de plante rare ale munţilor Carpaţi.

3. 1000 m. Galeria de jos, 380 m altitudine. Pe traseu se află două monumente geologice interesante - galerii de dolomit. Acestea au fost făcute de geologi care căutam metale preţioase. Una dintre galerii are o lungime de 33 m. În acestea se află o faună diversă. Printre acestea se numără 10 tipuri de lilieci, din care 6 sunt deosebit de rari.

4. 1200 m. Începutul serpentinei - 400 m altitudine. Înainte de a începe urcuşul, turiştii se pot odihni într-un loc special amenajat.

5. 1800 m. Galeria de sus, 530 m altitudine. Cărarea ne conduce la a doua galerie, care are o lungime de 400 m.

6. 2050 m. Finalul traseului, 700 m altitudine. Ajungem într-o zonă deschisă, amenajată pentru odihnă. În jurul nostru vom avea stînci foarte abrupte şi fagi foarte înalţi de 50 m cu diametrul de 0,8 m.

Din acest loc se deschide o panoramă deosebită a depresiunii Kuziy cu păduri de stejari, fagi şi molizi.

 

↑

---

Traseul II

• Traseul ecoturistic "Prin pădurile Kevelivscului până la Petros"

  • Timpul adecvat de vizitare: mai - septembrie

  • Lungimea traseului - 12 km, diferenţa de înălţime - 660 m

  • Durata traseului (dus) - 4 ore

Începutul traseului. 590 m altitudine. Se află la dreapta drumului Rahiv-Ivano-Frankivsc, pe malul râului Tisa Neagră, care se uneşte cu Tisa Albă, formând râul Tisa- afluentul stâng al marelui fluviu Dunărea.

200 m. Valea pârâului Keveliv, 590 m altitudine. Traseul trece pe lângă pârâul Keveliv, afluentul stâng al Tisei Negre. Pârâul izvorăşte din stâncile de nord-vest a muntelui Petros.

800 m. Sursă de apă minerală, loc de odihnă, 610 m altitudine. La stânga traseului se află o sursă de apă minerală sulfuroasă, care este foarte populară printre oamenii locului, deoarece este curativă.

1300 m. Stîncă, 640 m altitudine. Pe traseu vom observa o stâncă deosebit de frumoasă alcătuită din diferite straturi de roci muntoase, care ne duce cu gândul la un foetaj.

2200 m. Loc de odihnă, 680 m faţă de nivelul mării. În partea stângă a traseului se află un loc amenajat pentru odihnă, cu o sursă de apă potabilă.

3300 m. Poiana din pădure, 750 m altitudine. Traseul ne conduce într-o poiană din pădure, de unde avem o panoramă deosebită a munţilor Ciornohore. În aceste locuri pot fi observate foarte multe Telekia speciosa.

5100 m. Loc de odihnă, 950 m altitudine. Poiana din pădure, cu un loc special amenajat pentru odihnă. În continuare traseul continuă pe serpentinele munţilor, care trece prin masivii pădurilor.

12000 m. Muntele Şumnesca, 1250 m altitudine. O configuraţie muntoasă, un peisaj deosebit va fi oferit cu generozitate turistului.

Din vârful Petrosului se deschide o panoramă deosebit de frumoasă. Din acest loc se pot observa cei mai înalţi munţi ai Carpaţilor Ucrainei. La est se vede în totalitate Muntele Ciornohora (cel mai înalt vf. al Ucrainei - Hoverla), iar la orizont se vede Ciorna Hora (Pip Ivan Ciornohirskei), pe vârful căreia se află ruinele observatorului astronomic. La vest avem muntele Svedoveţ, la nord-vest - masivul Horhane, iar la sud Munţii Maramureşului sau Alpii Huţulilor, prin care trece frontiera de stat cu România.

 

↑

---

Traseul III

• Traseul ecoturistic "Prin pădurile de fag ale Micii Uholca"

  • Timpul adecvat de vizitare: aprilie-octombrie

  • Lungimea traseului - 5 km, diferenţa de înălţime - 500 m

  • Durata traseului (dus-întors ) - 2 ore

Începutul traseului. 410 m altitudine. Se află lângă biroul ocolului silvic din Uholca. Lângă acesta se află o pepinieră de răşinoase deosebit de frumoasă, care sare imediat în ochi datorită faptului că în jurul nostru se află doar molid şi brad.

400 m. Peştera "Drujba", 500 m altitudine. Nu departe de comună, se află unul dintre cele mai interesante obiective ale Uholcii- cea mai mare peşteră a Carpaţilor Ucrainei "Drujba" (denumirea istorică - "Romania"). Lungimea acesteia este de 1 km.

800 m. Începutul pădurii de fag, 650 m altitudine. De la peşteră, traseul urcă pînă în munţi. După 400 m ajungem într-o pădure de fag.

1200 m. Poalele Crestei (Piatra Mijlocie), 750 m altitudine. Aşa este denumită formaţiunea stâncoasă, care pe o lungime de aproape un kilometru trece prin munţii Uholca de la vest la est.

2300 m. Hotarul "Ciuri", 850 m altitudine. Dacă vom respecta toate normele de securitate, vom putea să ne ridicăm într-o zonă verde din vârful unei stânci, de unde vom avea o panoramă a pădurii de fag ale Uholcii şi a văii râului Tisa. La orizont, spre sud, se pot observa munţii de pe teritoriul României. Mai jos, la poalele stâncilor se află una dintre numeroasele peşteri ale Uholcii.

2500 m. Podul de piatră, 800 m altitudine. Deosebit şi probabil cel mai interesant monument al naturii al traseului este Podul de calcar. După afirmaţiile cercetătorilor, este un arc natural unic care s-a format în urma proceselor naturale de pe fundul mării.

5000 m. Finalul traseului, 410 m faţă de nivelul mării. Traseul coboară până la râu, unde este situată fosta cabană de vânătoare a contelui, actualmente şcoala comunei Mala Uholka.

 

↑

---

Traseul IV

• Traseul ecoturistic "Prin pădurile Ciornohora până la Hoverla"

  • Timpul adecvat de vizitare: iunie-septembrie

  • Lungimea traseului - 14 km, diferenţa de înălţime - 1320 m

  • Durata traseului (dus-întors ) - 12 ore

Începutul traseului. Punctul de control al Rezervaţiei Biosferei din Carpaţi. Este situat la 4 km de centrul comunei Ust Hoverla şi la înălţimea de 750 m faţă de nivelul mării. În această locaţie se găsesc puncte de informare despre Rezervaţia Biosferei din Carpaţi, despre rezervaţia munţilor Ciornohoria, particularităţile traseului şi regulile de comportare în rezervaţie.

650 m.  "Stăvilarul de la Ustie-Brebenescul", 770 m altitudine. Mai jos de vărsarea pârâului Brebenescul în râul Hoverla se află un lac artificial, care în popor este denumit "hati" sau "cliauza". În acest moment digul şi dispozitivul de evacuare a apei este destul de avariat, iar suprafaţa lacului începe să fie acoperită de vegetaţie

4800 m. Parcurgând 4,8 km vom ajunge într-un loc amenajat de odihnă, lângă podul de peste râul Hoverla (990 m faţă de nivelul mării). După pod se află un punct fenologic, de unde se fac cercetări regulate ale fenomenelor din viaţa vegetaţiei.

7300 m. 1440 m faţă de nivelul mării. Muntele Breţcul. De aici se poate vedea muntele Petros (2026 m), al doilea vârf al Carpaţilor ucraineni. Din acest loc se poate observa cum cu altitudinea se schimbă fâşiile de vegetaţie.

8800 m. 1480 m faţă de nivelul mării. Traseul intersectează pârâul Hoverla care susurând prin cascade naturale ajunge la vale pe o stâncă abruptă printr-o deschidere îngustă de piatră. Valea pârâului este plină de pini de munte (Pinus mugo), arini verzi (Duschekia viridis), scoruşi (Sorbus aucuparia), care cresc pe înălţimi destul de mari.

10800 m. 1530 m faţă de nivelul mării. Hotarul Peremecika. Cărarea ne conduce spre o potecă care se ridică sus în munţi spre vf. Petros şi vf. Hoverla. În acest loc se află clădirea Rezervaţiei biosferei din Carpaţi, care este folosită ca baza ecologicpă, de cercetare, protecţie a mediului.

Finalul traseului 13500 m. Vârful muntelui Hoverla, 2061 m altitudine. Aţi escaladat cel mai înalt vârf al Carpaţilor ucraineni-Hoverla. Acesta este graniţa dintre judeţele Ivano-Frankivsc şi Transcarpatia. 70% din suprafaţa muntelui se află pe teritoriul Transcarpatiei.

Când este vreme frumoasă, din vârful muntelui se pot vedea vârfurile munţilor Carpaţi. La sud - Munţii Maramureşului, în nord-vest - Munţii Svedoveţi, iar în nord-est - Munţii Horhan. Toate cele şase vârfuri ale Carpaţilor ucraineni, care au o înălţime mai mare de 2000 m faţă de nivelul mării, sunt vizibile din acest loc.

Pe muntele Pojejevsca se află baza Institutului ecologic al Carpaţilor al Academiei Naţionale de Ştiinţe din Ucraina cât şi baza sportivă „Zarosliac"

Înclinăm să credem că vă veţi aduce aminte întotdeauna cu plăcere despre rezervaţiile vizitate şi că v-aţi convins că rezervaţiile sunt soboruri veşnice ale Adevărului, Binelui şi Frumuseţii.

Unul dintre minunatele locuri din masivul Svedoveţ este staţiunea Drahobrat. În localitatea Iasinia se află pensiunea turistică „Edelveis". Până în mijlocul lunii mai, pe pantele nordice ale munţilor se menţine stratul de zăpadă, iar pe celelalte pante însorite cresc ierburi şi flori. În staţiunea Drahobrat se desfăşoară întreceri ale schiului montan raional, regional şi uneori internaţional. Pentru oaspeţi sunt oferite servicii actuale de locuri de campare unde se pot recrea în orice sezon al anului. Gustările huţulilor sunt delicate, îmbunătăţind timpul petrecut.

Aşadar, vă invităm să vizitaţi locul nostru minunat!

 

 

↑

---

Traseu V

• Traseul ecoturistic “Prin pădurile de fag ale Marii Uholca”

o     Timpul adecvat de vizitare: aprilie–octombrie

o      Lungimea traseului – 5 km, diferenţa de înălţime –400 m

o      Durata traseului (dus-întors ) – 3 ore

Începutul traseului. 430 m altitudine. Se află lângă punctul de control al Ocolului Silvic din Uholca. Mai jos, la o sută de metri se află o sursă de apă minerală carbogazificată. Locuitori zonei utilizează această apă curativă din cele mai vechi timpuri.

500 m, bifurcaţie de drumuri, 550 m altitudine. La 200 m de dumbravă, traseul se bifurcă în două. Pe orice cărare am merge ne vom întoarce tot în acelaşi loc de unde am plecat. Noi vom merge pe partea stângă, deoarece traseul este mult mai uşor, iar pe partea dreaptă ne vom întoarce deoarece se coboară mai uşor.

1000 m. Hotarul “Creasta”, 650 m altitudine. După ce vom parcurge următorii 300 m, vom ajunge în raiul pădurilor de fag. În stânga cărării aleargă un pârâuaş drăguţ numit Camianei. Pe partea opusă se află stânci de calcar foarte mari, de forma unei creste, care se prelungesc de la Mala Uholca. Toată această pantă este acoperită de fag de 15-20 de m înălţime.

2100 m. Hotarul “Piatra de lapte”, 830 m altitudine. Drumul ajunge până la cel mai înalt punct al traseului, unde se află un nou monument al naturii. Este vorba de o peşteră de calcar denumită “Piatră de lapte” deoarece soluţia de CaCO₃, care curge din stâncile de calcar are culoarea albă şі ne duce cu gândul la lapte.

2700 m. Hotarul “Marea Claie”, 730 m altitudine. De la peşteră traseul începe să coboare vertiginos. Peste câţiva metri, la dreapta potecii apare o stâncă uriaşă, care trece cu 40 de metri  peste pădurea de fag. Din trei părţi, stânca este este inabordabilă – pereţi verticali, cu câteva tufişuri şi alţi arbori care pot trece de 70 metri faţă de nivelul solului. Din sud stânca este abordabilă, având o cărare îngustă şi periculoasă care ne va conduce într-un loc de unde toată zona va fi vazută ca dintr-un zbor de pasăre. Vârful Marii Clăi,cum este denumită această stâncă uriaşă, este un alpinariu unicat natural. Pe această suprafaţă mică, natura a strâns zeci de plante şi copaci rari. Aici mai apar: Juniperus sabina, Cotoneaster intergerrimus şi pirea media, Saxifraga paniculata, Sempervivum montanum, Jovibarba preisiana. Toate aceste plante enumerate ne demonstrează unicitatea florei locale. Fauna pădurii de fag din Uholca este formată din ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), bufniţa (Strix uralensis), botroş (Pyrrhula pyrrhula) şi altele. Daca aveţi şansă, puteţi să auziţi semnalele porumbelului albastru (Columba oenas), sau să vedeţi ciocănitoarea cu spinarea albă (Dendrocopos leucotos)..

4500 m. Bifurcaţie, 550 m altitudine. Traseul coboară până la cunoscuta bifurcaţie. Încă câţiva metri şi întâlnirea cu lumea minunată a naturii sălbatice va trece în categoria amintirilor care nu pot fi repede uitate.

↑