Home | Contact
ro ukr eng

Traseu V

o     Timpul adecvat de vizitare: aprilie–octombrie

o      Lungimea traseului – 5 km, diferenţa de înălţime –400 m

o      Durata traseului (dus-întors ) – 3 ore


Începutul traseului. 430 m altitudine.
Se află lângă punctul de control al Ocolului Silvic din Uholca. Mai jos, la o sută de metri se află o sursă de apă minerală carbogazificată. Locuitori zonei utilizează această apă curativă din cele mai vechi timpuri.

500 m, bifurcaţie de drumuri, 550 m altitudine. La 200 m de dumbravă, traseul se bifurcă în două. Pe orice cărare am merge ne vom întoarce tot în acelaşi loc de unde am plecat. Noi vom merge pe partea stângă, deoarece traseul este mult mai uşor, iar pe partea dreaptă ne vom întoarce deoarece se coboară mai uşor.

1000 m. Hotarul “Creasta”, 650 m altitudine. După ce vom parcurge următorii 300 m, vom ajunge în raiul pădurilor de fag. În stânga cărării aleargă un pârâuaş drăguţ numit Camianei. Pe partea opusă se află stânci de calcar foarte mari, de forma unei creste, care se prelungesc de la Mala Uholca. Toată această pantă este acoperită de fag de 15-20 de m înălţime.

2100 m. Hotarul “Piatra de lapte”, 830 m altitudine. Drumul ajunge până la cel mai înalt punct al traseului, unde se află un nou monument al naturii. Este vorba de o peşteră de calcar denumită “Piatră de lapte” deoarece soluţia de CaCO3, care curge din stâncile de calcar are culoarea albă şі ne duce cu gândul la lapte.

2700 m. Hotarul “Marea Claie”, 730 m altitudine. De la peşteră traseul începe să coboare vertiginos. Peste câţiva metri, la dreapta potecii apare o stâncă uriaşă, care trece cu 40 de metri  peste pădurea de fag. Din trei părţi, stânca este este inabordabilă – pereţi verticali, cu câteva tufişuri şi alţi arbori care pot trece de 70 metri faţă de nivelul solului. Din sud stânca este abordabilă, având o cărare îngustă şi periculoasă care ne va conduce într-un loc de unde toată zona va fi vazută ca dintr-un zbor de pasăre. Vârful Marii Clăi,cum este denumită această stâncă uriaşă, este un alpinariu unicat natural. Pe această suprafaţă mică, natura a strâns zeci de plante şi copaci rari. Aici mai apar: Juniperus sabina, Cotoneaster intergerrimus şi pirea media, Saxifraga paniculata, Sempervivum montanum, Jovibarba preisiana. Toate aceste plante enumerate ne demonstrează unicitatea florei locale. Fauna pădurii de fag din Uholca este formată din ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), bufniţa (Strix uralensis), botroş (Pyrrhula pyrrhula) şi altele. Daca aveţi şansă, puteţi să auziţi semnalele porumbelului albastru (Columba oenas), sau să vedeţi ciocănitoarea cu spinarea albă (Dendrocopos leucotos)..

4500 m. Bifurcaţie, 550 m altitudine. Traseul coboară până la cunoscuta bifurcaţie. Încă câţiva metri şi întâlnirea cu lumea minunată a naturii sălbatice va trece în categoria amintirilor care nu pot fi repede uitate.